Mințind!

În fața conversațiilor dificile sau cruciale (fie că sunt în cuplu, la muncă sau în societate) avem la îndemână 3 posibilități:

- Le putem evita - Le putem aborda dar dezvolta greșit - Le putem aborda și dezvolta corect

Dar astăzi vreau să mă opresc la relația de cuplu. La baza marii majorități ale problemelor din cuplu stau conversațiile dificile care sunt ori evitate ori abordate greșit. Din cauza aceasta cei doi parteneri ies răniți, ciufuliți și nu de multe ori există situațiile în care nu se reușește să se meargă mai departe sau chiar dacă merg, unul va trage în hăis și celălalt în cea. În loc să se ocupe să abordeze părțile dificile dintr-o conversație, ei aleg să le evite.

Legătura dintre spunerea adevărului și trăinicia relației

Inamicul ascuns care împinge majoritatea cuplurilor să evite conversațiile dificile sau să-și piardă echilibrul, este credința că TREBUIE SĂ ALEAGĂ DINTRE SPUNEREA ADEVĂRULUI ȘI MENȚINEREA RELAȚIEI sau a persoanei respective. 

Undeva, foarte bine bine ascunsă, stă credința că dacă îți asumi adevărul, relația se va încheia! Ce nebunie!! NU, ADEVĂRUL NU ARE NICIO TREABĂ CU LEGĂTURA DINTRE VOI, are treaba cu tine, atât. Celălalt îi poate face față sau nu. Cele mai profunde relații sunt între oamenii care își asumă ceea ce sunt, ceea ce gândesc și nu ezită să spună ce gândesc sau ce simt.

Acesta credință este una dintre cele mai frecvente greșeli ce blochează evoluția unui cuplu sau a unei relații ( de business/ iubire etc) șii  implicit evoluția personală, Pe acest inamic îl mai putem numi frica – frica de sfârșit, frica de finaluri, de abandon sau frica de a răni pe cineva.

Și ce rămâne la îndemână atunci când crezi că asta va duce la ruperea relației? Păi ascunderea problemelor sub preș sau minciuna.

Și totuși, atunci când nu ne spunem adevărul nu doar că nu mai suntem partenerii care lăsam impresia că suntem, ci ne și călcăm valorile în picioare. Iar când un om își încalcă valorile personale începe ușor, ușor să-și piardă identitatea. În plus când se evită comunicarea adevărului, nu mai putem fi iubitul/ iubita sincer/ă pe care fiecare și-o dorește. Nu putem fi prieteni adevărați, autentici.

Nimic nu doare mai mult decât dezonoarea, iar atunci când nu-ți comunici adevărul, fix asta faci. Este atât de camuflat că de multe ori își ia rolul salvatorului, cel care afirmă sus și tare că se sacrifică pe altarul binelui relației dar care ulterior se transformă ( din senin la o mica discuție I se aprinde scânteia) în cel mai aprig persecutor. Neasumarea curajului de a spune adevărul este ca o flacără care va arde mocnit și va prăji pe interior pe cel slab.
  Câteodată da, asumarea curajului de a spune adevărul poate avea sfărșitul ca o consecință, însă îți garantez că oricum celălalt era pe picior de plecare. Și știi ce?! Niciodată nu v-a duce la ruperea celei mai importante relații, acea cu tine. Pe aceasta asumarea chiar o va solidifica.
 
Acum depinde ce cauți: o relație autentică sau un surogat.
Până data viitoare îți doresc să-ți asumi curajul unei vieți trăite autentic, cu bune și rele. Cu drag, Laura